Mai întîi senzații și apoi răspunsuri...

Mai întîi senzații și apoi răspunsuri
De ce să sufăr la micile-mi neajunsuri?
Să scap spre bolta cea pecetluită
De inima-mi prea hăituită,
Dar chiar, de ce să scap de-al meu destin
Dacă-mi iubesc neamul meu creștin,
Dacă-mi iubesc mama, și plaiul mi-l iubesc,
Dacă-mi iubesc traiul, și țara mi-o iubesc,
Dacă ai ști dragă cititor
De cîte ori m-a cuprins acel fior,
Și scînteia luminoasă, în mine se zbătea,
Dacă ai vrea un minut să fii îm pielea mea.
Dar nu-nțeleg o singură-ntrebare
Să mai rămîn aici,cînd viața mi-i o simulare?
Am ochi și văd ce se petrece-n lume,
Dar totuși vreau să rămîn să-mi fac un mic renume.

Dorințe...

Vreau...vreau...vreau...
Să-mi pierd cumpătu-ntro seară
Să-mi iubesc teatru-ntro vară
Să încerc,frumos să stau
Vreau...vreau...vreau.

Încerc...încerc...încerc...
Să nu mai merg printre morminte
Să pătrundă cu mîinile ei sfinte
Și să-mi fac visele-n cerc
Încerc...încerc...încerc.

Iubesc...iubesc...iubesc...
Pe mama că viață mi-a dat
Pe palmele ce mi le strivesc
Elegante: și la mers dar și la stat
Iubesc...iubesc...iubesc.

Curaj...curaj...curaj...
Timp liber să îmi fac
Frumos...cu inimă de Dac
Să ies dintr-al meu anturaj
Curaj...curaj...curaj.

Ești frumoasă

Ești frumoasă cînd zîmbești,
Cînd plîngi...de lume te ferești,
Ești frumoasă cînd încerci
Să-mi sufli în cafea,
Încerci buzele să mi le storci
Ești frumoasă acolea.
Ești frumoasă cînd gîndești
La mîine cum o să te-nbraci,
Ești frumoasă cînd noaptea te dezvelești
Și insinuezi că visezi vîrcolaci,
Dar ești frumoasă chiar și-atunci
Speriată,povestești,plapuma mi-o arunci.
Și ești frumoasă cînd îmi sai
În brațe bucuroasă fără grai,
Că mă vezi și ești frumoasă
Cînd ajungi frumoas-o-acasă,
Te descalți și vii la mine
Cineva, durerea s -o aline.
Ești frumoasă cînd apari
Cu ochii mici iarăși dispari,
Și te caut în mulțime
Te găsesc în profunzime,
Încercăm s-ă fim vampiri
Frumoasă ești și cînd respiri.

Abține-te

În urmă cu-n minut stăteam alene și visam,
Visam încet,puțin cîte puțin la prezentul ce-l trăiam
Epocă cu chip de leu,trist stau și rîd mereu
Examinez împrejur și scriu lui Dumnezeu.
Actor grăbit spre al său spectacol
Așteaptă singur,aplauzele-i-s un miracol
Am retrospectivă reprezentativă românească
Sistemul de valori și limba să trăiască.
Lumina din sufletul perpiduu,arogant
Încerc să demonstrez un sitl mai aberant
Și din nou examinez și obțin răspuns
În centrul inimii,invers mi-a străpuns.
Cu-o fobie plină de rugină
Determin sau caut cine-i acea regină
Al lui Regină ce-i stătea-n minte
Ochi verzi,buze dulci,mîinile is sfinte.
Smaralde luminoase întinse pe podea
Bucuros că-l i-a în seamă,discuta,... distrus de-o stea
Eficient forma un drum,distorsionat de cumpene
Cu flori,zbura ca-un smoc de pene.
Însă înainta spre inima-i distrusă
Înainta spre mintea lui apusă
Se așeza iarăși și din nou

Pe scaun,cimitir,în al său cavou
Și suspina deplin spre rare măreții
Nu uita:„În astă epăcă, să te abții”...