Element

Foc de lanuri și de grîne,
Foc de cînt să mai aline,
Foc de soare arzător,
Foc cu dragoste,fior.

Vînt duios de primăvară,
Vînt selec,mare povară,
Vînt forțat,trecut,neant,
Vînt închis asfixiant.

Plouă-ncet anticipant
Plouă rar comunicant,
Plouă pe pămîntul ud
Plouă pe pămîntul crud.

Pămînt lucrat cu dragoste
Pămînt, crescînd o pacoste,
Pămînt distrus de omenire
Pămînt pătrat în devenire.

Privesc

Într-un surîs de dimineață
Scriam deschis într-o prefață
Averi viețuitoare ce mocnesc,
Echilibrînd,averea,eu privesc.

Și mă gîndesc iar ce-o să fie.
Mă gîndesc la poezie?
Nu - privesc ades spre viitor
Iar spre trecut,nu mai cobor.

Încerc o frază complexivă
Cîntare mică dispersivă,
Foc și neant privesc
De multă vreme am încetat să mai iubesc.

Fără chip de suferințe
Dorințe peste dorințe,
Să-mplinim visurile toate
Deja, acum nu se mai poate.

Amor Extaz Neant

Sînt între noi lucruri,dar vreau să mă retrag.
Sînt între noi versuri,dar vreau să le sparg.
Sînt între noi visuri,dar vrei să le ai.
Între noi sînt săruturi,să le lași fără grai.
Pipăiri multe care stau să aștepte
Așteaptă încet,sub o grămadă de drepte
Veșnic alunecă peste păru-i distins
Grămezi de săruturi...Stau ne atins.

De ce aș vrea să scap de tine-odată
Pentru că stai cu inima sfărmată
În milioane de bucăți cristalizate,
Adunîndule-n neant, acolo, mai departe.

Și da poate că piesa pe care acum o joc
E hilară ca luna, dacă îi dai foc,
Nimic nu mai poate schimba acest amor
Extaz plin de neant, murind acel actor.