Stai! ce faci?
Încerci să mă săruți?
sau îmi vorbești de dragoste?
copil fiind nu-nțelegeam nimic.
crescînd,văzînd cu ochii
fără a-mi ieși la suprafață.
n-aș fi crezut
că tu,tot acolo ești.
Și sufletul meu
îți este castel.
Un castel gol
pentru că nu-nțeleg
sau griul pronunțat
nu mă lasă?
Sau nu-mi suflă-n
mintea-mi-mbolnăvită.
Dilemă?
Nu!
Acum am înțeles
că sînt prea ocupat
sau nu
n-am înțeles.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu