Obsedat de timp

Obsedat de obțiuni
Mereu spun doar minciuni,
Totul se schimbă-ncet
Se stinge fără sens,discret.

O mie de greșeli dictez
Una cîte una,subliniez,
Pămîntul se-nvîrte-n jurul meu
Ratez să-l văd pe Dumnezeu.

O mulțime de motive
Mari mai mici sau obsesive,
Spre succes noi tindem
Idei vagi iarăși vedem.

Iar unele momente
Ajutat de cele patru elemente,
Alerg mă zbat și zbor
Spre tine urc și iar cobor.

Observînd în jurul meu
Ridicat de apogeu,
Îmi vreau dreptul de autor
La lume strig iar,ajutor.

Prea multă presiune
Apasă pe-a mea expresiune,
Sau luna pleacă-ncet
Sau soarele-i la amanet.

În fine,cuvinte și din nou
Încerc să ies dintr-un cavou
La suprafață ca s-o văd
Iarăși să neg într-un prăpăd.

Fericirea s-o zăresc
Iubita să mi-o iubesc,
Mama să mi-o cuprind
Din nou ca să trăiesc,zîmbind.

Moarte...

De ce moarte vii atît de repede?
Și nu te văd,atît de limpede,
Ca-ș încerca să te ucid,
Pe față întinzîndu-ți un acid.

Să-ți bag spaima-n sîn
Împiedicîndute cu-n dor hapsîn,
Să-ți demonstrez că pot lupta,
Distrugînd puterea ta.

Ce mi-ar lipsi acum?
În mînă avînd, al vieții album
Mai am la brîu al meu pumnal
Ucid,nu văd,adițional.

Am și putere,am de toate
Ca să te pun la pămînt, pe spate,
Dar pot să pierd atît de mult
Însă viața,nu o pot,dragă incult.

Ai prea puțină minte
Ca să mă-mpiedici să merg,
În drumul meu-nainte
Pot fărîma și un aisberg.

Cînd ajung la bătrînețe
Cu pumnalul ruginit
Și mai mult de două fețe
Mai încerc să fiu iubit.

Ca să viețuiesc pe-al meu pămînt
Să stau mult timp în labirint,
Să mor cînd o să vreau, doar eu
Pîn-atunci,să mă ierte Dumnezeu...

Sentimente la-ntîmplare!

Dac-am privi, același cer
Evenimente puține mai sper,
De iubire nu dai semn,
Încercînd un cuvînt demn.

De cuvinte sînt sătul
Învîrtind în mine,cuțitul,
Aș vrea s-ajung pînă la stele
Strîngîndu-te-n brațele mele.

Dar visez prea multe basme
Să am o eroare de exprimare
Și nu-mi lipsesc atîtea pleonasme
Să ajung la deprimare.

Tu mă faci să mă agit
În visuri pierdut ,am fugit
Să te caut sau chiar să te găsesc
Din inimă, să-ți reamintesc.

S-auzi cum bate inima
În sus și-n jos se comprima
În jos și-n sus încet bătea
Motivul? De-a ajunge la a ta stea.

Tu ești motivul pentru care zîmbesc
Cu ochii umezi,te privesc,
Și nu-nțeleg al meu vers
Sentiment șlefuit,sentiment șters.

Și oare mă trezesc?
Pe geam încet privesc,
Realizînd că am întărziat
Norii se strîng,amplificat.

Și iarăși îmi apare zîmbetul pe față
Că visul meu,dintîia noapte,
Cearșaful alb cusut cu albă ață
Vorbea cu noi,vorbea în șoapte.

Spunea încet el despre noi
Ce sa-ntîmplat în visurile moi,
Împrăștiau în încăpere
Sentimente la-ntîmplare.

Dacă,Părinții...

N-au valoare banii
Dar chiar și făr-al lor valoare,
Mai ușor se scurg și anii
Și mai ușor privim la soare.

Ne naștem cu părinți
Și-ades făr-ei murim,
Scrășnind ușor din dinți
De ei în suflet ne-amintim.

Ne lasă pe pămînt
Ca-ntrun loc mic și strîmt.
Și ce ar mai conta?
Dacă mama nu ne-ar mai fredona...

Dacă tata nu ne-ar sfătui
În lume, o femeie de-am iubi.
Dacă ei pe lume-ar fi
Un pic mai mult,frumos noi am trăi.

Curgînd pe-al meu obraz
Superlativ stau în extaz,
Și degeaba,plîngem noi acum
Dacă ei-s pămînt și scrum.

Tipul patetic

Pasional se giugiuleau,
Ascunzînd,dar se iubeau...
...Lîng-un colț de orășel
El cu flori și un inel.

Apropiindu-se de-un loc încins
Pe loc văzînd... iubirea i sa stins,
Cu sutienul descheiat
În altă lume,cu-alt bărbat...

Fiind martor ocular
Mintea, i se-nvîrtea circular
Și-un mare sentiment de răzbunare,
Striga la cer, cu-nverșunare.

Un tip patetic,versativ,
Se aruncă afirmativ,
Cu-n suflet cam alternativ,
În golul gri,acuzativ.

Iz de șarpe

Împărțind un număr par

Aruncînd pe masă-un zar,

Am aflat încet complexul

Deschis-am încet și dexul.

Rezolvînd mica problemă,

Dezlegînd acea dilemă,

Îmbătat de-un iz de șarpe

Înecat în două ape.

Rime-ntregi nedesfăcute 

Un bărbat întreg și iute

Întreg la minte, defapt

Gol de semne,chiar inapt.

N-a mai semnat pact cu dracul

Agățat de un tentacul

Să răsucit spre-un curs discret

Și-a rămas ca un secret.

N-o mai iubea pe maicăsa

Pe capul ei,el apăsa,

O sugruma de sentimente

Uitase,din trecut, ale lui momente.

Ea

Atent,
cu mîinile ei.
Discret
cu sînii ei.
Vrăjit,
de ochii ei.
Liniștit,
de respirația ei.
Adormit,
de parfumul ei.
Încolțit,
de degetele ei.
Îndrăgostit,
de persoana ei.

Sentiment...

Se făcea frig în colțul său din baie
Se chinuia dar ce contează,
Înșirînd versul pe foaie
Un pic de sînge mai pompează.

O melodie cunoscută,fredonează
Un mic suflet încet,agasează,
Începînd din nou,visează
Poet,scenă,interpretează...

Cu flegme pe buze
Recitî cu scuze,
Poet rătăcit în repaos
Cu suflet,în marele haos.

Țara Nimănui!

În tot ce-a fost și acum ce este
Ștefan a venit cu-o mare veste,
Că i-a caftit pe turci la Podu-Nalt
Dacă trăiau acu,se alegeau în gură cu-astfalt
Dar acum prezentu e crud
Confuz,vreau s-ajung la Hollywood
Și simnt în mine o stare de bine
Fără cuvinte,fără hărți haine!
Sentimente tîmpite,rime otrăvite,
Călcate-n picioare,cine vrea să profite?
De acest război unam
Arzînt,robul într-un suman
Lăsat moștenire de la al său tată
Pe umerii goi de ani uitată.
O țară ce n-are viitor
În umbră, avînd un vrăjitor.
Țipînd de marea noastră rușine,
Comparîndu-ne cu-n vagabond cîine
Ce aspirăm pentru-o buca-de pîine
Visuri mărețe,visuri divine.
Oamenii își dau foc,că n-au de mîncare
Spre abis avem, amplificare.

Londra-n ploaie

Plouă indiscutabil
Fatal incomensurabil
Încetișor ploînd
Ușurel în gînd.

Capitalul londonez
Discret,încet subliniez
Filozof trecînd prin ploaie
Înșirînd versul pe foaie.

Baioneta de soldat,
Încercînd un pic ingrat,
În ochii lui stăruitori
Uităm de mamă,uitînd de flori.

Curgînd un plîns stradal
Stăruitor pe al său cal
Dorește, se-apropia
Chinuind făptura sa.

Nici dragoste nu mai avea
Încetul cu încetul se scîrbea
Perspectivă sau ardoare
Apare-n text același soare.

Imprecis,vîntul bătea
Se-nmuia și se zbătea
Acel miros de după ploaie
Riduri,buzele se-nmoaie.

Pe londonezul cer senin
Încet sentimentul mi-l alin,
Spre lume eu mă-nchin,
Simbol alegru chiar divin.

XXI,Femeia!

Într-un stil de poezie
Fetele-au uitat de glie
Și să vreau să spun o notă
Știu doar că Ștefan apare pe bancnotă.

Programate să stocheze
Identificate să dezasambleze,
Au uitat și de iubire
N-au ceva ce să inspire.

Prelucrează tablouri statice
Umbre sfîșietoare,animalice.
Încerc să privesc în zare
Fauna de flori și „fiare”.

Nu transmite bucurie
N-am rimă la poezie
Femeie cu chip dechizat
Apel pierdut, supradozat.

De Mărțișor!!!

O problemă el avea
Și o-ntrebă:Puișor
Ce-ai dori tu draga mea
Să îți iau de „Mărțișor”?

Se gîndise ușurel
Și îi spuse ea nițel:
Să fie unul ales
Și să fie Mercedes.

Răspuns...ironic dintr-o dată
Ia ascult-aici măi fată:
Doar un autopropulsor
Vei primi de „Mărțișor”...

Copila-ndrăgostită

Compun din milă
Pentru o copilă
Versuri rigide
Versuri stupide.

Compun din mers
Versuri fără sens,
Versuri fictive
Poezii versative.

Compun din mers
Critic fără stres
Pentru acea domnișoară
Inima,sufletul să n-o doară.

Prinț sau cerșetor
În inima ei idol
Nu sînt deloc stăruitor
Să-i răspund,dar sînt gol.

Nu simt nimic
Par chiar ridicol
Cu-n semn spre ea indic
Să lase-necul din alcool!

Secretul ei era
Dragostea ce mi-o purta
Mi-am auzit gîndurile
Apăreau amintirile.

8 Martie!

Azi e opt, e dimineață
Inima deja-mi îngheață
Și vreau s-o felicit
De la „prietenul” tău iubit.

Cum am promis că îți compun
Nu mi-am mîncat nici micul meu dejun,
Durere ca de rîie am în piept
S-o scot din buzunarul drept.

Să-ți spun o cimilitură !!!
Începînd c-o strigătură
Bunul tău,prieten drag
Nu vrea ca să stea-n prag.

Dacă mă inviți-n casă
Să mă pui și la o masă,
Să te felicit cu-al meupamflet,
Te sărut un pic cam discret.

Acum că te-am felicitat
Cred că nimic n-am uitat
Acest pamflet îți dăruiesc
Și cînd m-aud,încerc să mă iubesc!!!

Toreador tomnatic...

Negînd cu vehemență plînsul
Grăind pentru-n vals cu Dînsul,
Un dans în ploaie el visa,
Irosind cu Moartea puterea sa.

Un plop bătrîn de lîngă poartă
Încearcă să îi spună a lui săartă,
Citind încet cerințele-i supuse
Dansa cu versu-n dinți
Sentimentele-i erau apuse
În nori de ploaie se-nchina la Sfinți

Spaniol în stil bailando
Avînd o față de trupele comando,
Curgînd sudorile frunții late
Încheie versul cu-n pumnal în spate.
Versativ murea încet
Tomnatic Toreador, discret.

Murind îndrăgostit!

Într-o zi,decembrie,era
Supus de haz,inima-mi ceda
Mergînd pe holuri cam tiptil
Văd o fetiță. Stai! Agil.
O observ tăcută foc
Stătea acolo-ntrun loc,
Ochii mari,verzui,drăguți
Comparați cu doi brăduți.
Buze dulci,alunecoase
Am descriso-n două fraze.

Indiscret,întreb într-o dup-amiază
Împins de-un sentiment aprins,
Spunînd un vers ce mai urmează:
Vino-n brațele mele! Și m-a cuprins.

-Dar stai puțin,ce facem noi acum?
Alegem între dragoste și scrum?
-N-aleg nimic,puțin cam indiscretă
Încerc să fac acum o fentă.
                   * * *
Vreau să-nțelegi dragă cititor
Sînt săturat de-acest gînd amețitor,
Filosofia e prea multă
Încearcă să taci! Și-ascultă.

Negație după negație
Chip fără dizgrație,
Cuvinte-ncrucișate
Cu-n pumnal înfipt în spate.

Încheiem cu-n vers pierdut
Se-aude un aer cam acut,
S-o tăiem cu un sufix
Scris pe foaie cu un pix.

Introducem stil în vorbe
Cu durere dar cu norme,
Mulțumiri stăruitoare
Femei frumoase dar avare.

Egalăm numărul negru
Cocoțat pe-al său spectru aurit,
Doar un calendar integru
Poate înțelege,robotul subit.

Expulzat spre Atlantida
Sifilis,Ebola,Sida
De chipul ei frumos.Bolnav
Mor încet,rapid sau grav?

Înmormîntat într-un cavou
Lăsînd moștenire un stilou,
O peniță și-un pamflet
Muribund, călătorind prin suflet...

Frumos sau urît?

Ceva frumos,ceva urît
Făr-a avea dureri în gît,
Strigînd pînă la cer
Bolnav și plin de cancer.

Alerg și nu ma vreau să fiu
Oprindu-mă un pic acriu,
Știind că tu zîmbești
În timp ce mă iubești.