Dac-am privi, același cer
Evenimente puține mai sper,
De iubire nu dai semn,
Încercînd un cuvînt demn.
De cuvinte sînt sătul
Învîrtind în mine,cuțitul,
Aș vrea s-ajung pînă la stele
Strîngîndu-te-n brațele mele.
Dar visez prea multe basme
Să am o eroare de exprimare
Și nu-mi lipsesc atîtea pleonasme
Să ajung la deprimare.
Tu mă faci să mă agit
În visuri pierdut ,am fugit
Să te caut sau chiar să te găsesc
Din inimă, să-ți reamintesc.
S-auzi cum bate inima
În sus și-n jos se comprima
În jos și-n sus încet bătea
Motivul? De-a ajunge la a ta stea.
Tu ești motivul pentru care zîmbesc
Cu ochii umezi,te privesc,
Și nu-nțeleg al meu vers
Sentiment șlefuit,sentiment șters.
Și oare mă trezesc?
Pe geam încet privesc,
Realizînd că am întărziat
Norii se strîng,amplificat.
Și iarăși îmi apare zîmbetul pe față
Că visul meu,dintîia noapte,
Cearșaful alb cusut cu albă ață
Vorbea cu noi,vorbea în șoapte.
Spunea încet el despre noi
Ce sa-ntîmplat în visurile moi,
Împrăștiau în încăpere
Sentimente la-ntîmplare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu